Pentru cei care au remarcat că anumite traduceri au fost retrase de pe blog, motivul este că 5 dintre ele au fost publicate de editura Le turban noir. Acestea sunt:
Continuă lectura „Traduceri publicate”
Continuă lectura „Traduceri publicate”
Ibn ’Ajiba
Şaykh-ul Ibn Ajiba: mort în 1224 AH/1809 CE – a fost un savant desăvârşit al Islamului, autor al multor tratate privind Legea sacră, tasawwuf, etc: un comentariu (tafsir) al Coranului fiind din cele mai cunoscute. A fost şi Şaikh-ul Tariqăi Şadilia, Darqawiya din vremea sa. Vezi şi Jean-Louis Michon: Le soufi marocain Ah̥mad Ibn ‘Ajība (1746–1809) et son „Mi’rāj” (glossaire de la mystique musulmane). Paris : J. Vrin, 1990 (Etudes musulmanes, 14)
[*] Traducere realizată urmărind versiunea engleză: trad. Aicha Bewley: “Four Gems of Tasawwuf by Shaykh Ahmad ibn ‘Ajiba” – cap.4: “The string of pearls concerning fate and decree.”
Precum şi varianta arabă: Kitāb şārh salāt al-qutb Ibn Maşyş – cap. 3 silku ad-durari fī dzikri al-qadā’i wa l-qadari Ed. Dār al-raşād al-hadithat, Maroc, Casablanca.
Există și o versiune în franceză, dar pe care nu putem să o recomandăm: traducătorul, care nu poate să lase pur şi simplu textul aşa cum este el (precum în versiunea engleză), simte nevoia să intervină şi se străduiește astfel s-o acorde cu propriile sale prejudecăți: note și prefață care contrazic, pe alocuri, vădit textul, traducerea unor termeni din arabă în așa fel încât să corespundă limitărilor traducătorului, și, bineînțeles, nicio vorbă despre ‚marele elefant’ din cameră: atitudinea autorităților religioase în fața epidemiei de acum ceva timp – închiderea moscheilor, impunerea unor modificări nefundamentate religios a riturilor (purtarea măștii în rugăciune, distanța între credincioși, interdicția și apoi limitarea Pelerinajului etc.) și la modul general adoptarea opiniilor medicinii moderne în locul prevederilor Legii sacre.
„ De la Providence: Enseignements en temps d’épidémie”, Editions i Littérature, trad. Abd Al-Wadoud Gouroud, 2023
Cuprins
- I. Explicarea sorții (qadar) și a destinului (qadā’) și a ceea ce este în legătură cu acestea.
- II. Dovada în privința Sorții și a Destinului, din Carte (Coran) și Sunna și din cuvintele pioșilor predecesori (salaf)
- III. Explicarea Înțelepciunii și a Puterii (divine)
- IV. Despre falsitatea contagierii și a semnelor
- V. Dobândirea certitudinii, elementele și sălașurile sale.
Continuă lectura „Salba de perle înșirată în amintirea sorții (qadā’) și a destinului (qadar)[*]”
Punctul de pornire al studiului nostru* îl constituie întrebarea: care este motivul pentru care îi este recomandat imamului să recite surata Qāf în rugăciunea pe care o îndeplinește în ziua celor două sărbători, cea a rupturii postului de la sfârșitul lunii Ramadan (‘īd al-fitr) și„marea sărbătoare” (al-‘īd al-kābīr) care are loc în ziua sacrificiilor. Explicația oferită de Imamul Rāzī este una tipică a unei interpretări exoterice: cum sărbătoarea este o „ziua înfrumusețării” (yawm az-zīna), trebuie împiedecată să devină cea a „veseliei nebunești și a vanității” sau chiar a „nestăpânirii și desfrâului”. Se cuvine deci să-i fie reamintit omului că va veni ziua când va trebui să iasă din mormânt și să dea socoteală de actele sale, adică de Ziua Judecății. Cuvântul khurūj, literalmente „ieșire”, care figurează în versetul 11: ka-dhālika al-khurūj şi în versetul 42: dhālika yawm al-khurūj este înțeles în sensul de „reînviere”: „Și astfel va fi ieșirea” (adică reînvierea); „Aceasta este ziua ieșirii” (adică a reînvierii). La fel și versetul 44: „Aceasta este o adunare care Ne este lesne de făcut” este înțeles ca o aluzie la adunarea finală a oamenilor pentru a fi judecați.
Aceasta nu este însă şi semnificația ezoterică a „zilei sărbătorii” pe care Ibn Arabī o leagă de funcțiunea specială a rugăciunii rituale îndeplinită în această circumstanță:
Continuă lectura „Rugăciunea sărbătorii (salātu l’īd)”„Integritatea islamică este şari’a.
Puţine noţiuni sunt astăzi mai rău înțelese decât aceasta. Sperietoare pentru partizanii integrării, ea trădează în ideologia integriştilor o voinţă de putere. Primii ar vrea să separe islamul de legea sa sacră, ceea ce este imposibil; ceilalţi caută să o pună în aplicare în interiorul Statelor moderne, ceea ce înseamnă cam acelaşi lucru. În zilele noastre, integritatea islamică este în mod necesar marginală. În plus, islamul nu mai este reprezentat exterior de nicio autoritate, ceea ce îl face insesizabil: nicio autoritate publică nu are dreptul să vorbească în numele său. „
Pentru a consulta cuprinsul cărții
Semnalăm apariţia în limbă română a cărţii lui Sidi ‘Abd Ar-Razzāq Yahyā (Ch.-A. Gilis): “Integritatea islamică: nici integrare, nici integrism”, publicată prin bunăvoinţa editurii Le Turban Noir.
Cartea se poate comanda pe site-ul editurii.
Nu există divinitate în afara lui Allāh, Muhammad este Trimisul lui Allāh, asupra sa Pacea lui Allāh
*
Cu adevărat, ne-a ajuns din relatări tradiţionale / de la Profetul cel Ales
Că cel mai bun dzikr (pomenire incantatorie) / e Lā ilaha illā Allāh (nu există divinitate în afara lui Dumnezeu)
*
Acesta e fortăreața ta protectoare / scutul tău solid
Dzikr-ul Stăpânului Lumilor / Lā ilaha illā Allāh
*
E cură a inimii / e lumină pe lumină
Dzikr-ul Domnului Iertător/ Lā ilaha illā Allāh
*
Acesta e fericirea imensă / staţiunea supremă
Care şterge orice suferinţă / Lā ilaha illā Allāh
*
Să nu-l delăsați fraţilor / Luminaţi-vă cu acesta inimile
Căci aceasta e cheia Paradisului / Lā ilaha illā Allāh
*
Iar pentru Allāh, cel mai bun din fiinţele create / domnul valorii şi al eminenţei
pecetea Trimişilor lui Allāh / Muhammad Trimisul lui Allāh
Al Kalima - Cuvântul 