Căutare

Al Kalima – Cuvântul

pentru o mai bună cunoaştere a Islamului, a Tasawwuf-ului şi a Tradiţiei Sacre în general

Categorie

traducere Ibn ‘Ajiba

Ibn ‘Ajiba definiţii: dhikr (amintire, reamintire, menţiune incantatorie a lui Dumnezeu)

48. adh-dhikr

Când se vorbeşte de „reamintire” (incantatorie, n.t) [la modul general] este vorba despre menţionarea prin intermediul limbii (dhikr al-lisân). Această formă de ‘reamintire’ este una din pilonii fermi pe Calea ajungerii la Dumnezeu (tariq al-wusûl). Aceasta este emblema sfinţeniei (manşûr al-walâya): cui îi este inspirat (ulhima) dhikr-ul, îi este conferit renume (în faţa lui Dumnezeu); cel care îl trădează, este îndepărtat. Continuă lectura „Ibn ‘Ajiba definiţii: dhikr (amintire, reamintire, menţiune incantatorie a lui Dumnezeu)”

Reclame

Ibn Ajiba definitii: al-hâl (starea temporară), al-maqâm (starea permanentă, staţiunea)

50. al-hâl    51. al-maqâm

„Starea” (hâl) este ceva subtil (ma’nâ) care survine în inimă fără efort sau căutare, fără motiv şi nici merit (iktisâb)[1]. Acesta poate fi o stare de expansiune sau de constrângere (bast, qabd), de dorinţă ardentă (şawq) sau de nostalgie (inzi’âj), de teamă reverenţială (hayba) sau de emoţie intensă (ihtiyâj).

Înainte de a se stabili cu fermitate [în inimă], se manifestă în organele externe (‘alâ l-jawârih), prin mişcări ritmice (şath), prin dans, printr-o atitudine distrată sau divagantă. Este efectul iubirii (mahabba) căci aceasta începe prin a pune în mişcare ceea ce era neclintit, apoi survine calmul şi, în fine, liniştirea. Continuă lectura „Ibn Ajiba definitii: al-hâl (starea temporară), al-maqâm (starea permanentă, staţiunea)”

Ibn Ajiba definiţii: al-waqt (‘clipa’, ‘momentul’)

49. al-waqt

Se vorbeşte de „moment” (sau „clipă”) pentru a desemna starea prezentă a servitorului: constrângere (qabd) sau expansiune (bast), tristeţe (huzn) sau bucurie (surûr).

Conform lui Abû ‘Alî Ad-Daqqâq, ” „momentul”, este starea prezentă în care te găseşti: dacă tu eşti în lumea de jos, „momentul” tău este în lumea de jos (ad-dunyâ); dacă tu eşti în Lumea de dincolo, „momentul” tău este în Lumea de dincolo (al-‘uqbâ)”. Aceasta înseamnă că „momentul” este ceea ce predomină în om. Continuă lectura „Ibn Ajiba definiţii: al-waqt (‘clipa’, ‘momentul’)”

Ibn ‘Ajiba definiţii: al-faqr (‘sărăcia întru Dumnezeu’)

47. al-faqr

„Sărăcia întru Dumnezeu”. Aceasta consistă în luarea mâinilor de pe lume şi a împiedicarea inimii să manifeste mâhnirea sa.

„Săracul” (faqîr) sincer se distinge prin trei caracteristici: ascunde sărăcia sa, păstrează secretul său şi respectă religia sa (siyyana faqri-hi wa hafzu sirri-hi wa iqâmatu dîni-hi).

Ja’far Al-Khuldî[1] a spus: „Am servit şase sute de maeştrii fără să găsesc niciunul care să poată vindeca inima mea de patru întrebări; până în momentul în care Trimisul lui Dumnezeu mi-a apărut în timpul somnului şi mi-a spus: „Pune-ţi întrebările!”. Îl întrebai atunci: „O, Trimis al lui Allâh, ce este ‘aql?”. El răspunse: Continuă lectura „Ibn ‘Ajiba definiţii: al-faqr (‘sărăcia întru Dumnezeu’)”

Ibn Ajiba definiţii: al-jûd (generozitatea), al-sakhâ’ (dărnicia), al-îthâr (altruismul)

44. al-jûd    45. al-sakhâ’    46. al-îthâr

„Generozitatea” (jûd), este [calitatea] celui pentru care faptul de a dărui nu este ceva dificil. Cel care dă o parte [din ceea ce posedă] şi păstrează cea mai mare parte (a ceea ce are) este (numit) „darnic” (sâhib sakhâ’); cel care dă cea mai mare parte (din ce are) este „generos” (sâhib jûd); cel care îndură nedreptăţile şi dă preferinţă (‘âthara) aproapelui său, este „altruist” (sâhib îthâr).

Credincioşii comuni sunt generoşi cu bunurile lor materiale; oamenii elitei sunt generoşi plătind cu sinele lor şi aleşii elitei sunt generoşi cu sufletul lor: îşi duc sufletul la moarte prin lupta interioară (mujâhada) pentru a trăi apoi viaţa eternă în contemplaţie (muşâhada).

***

44_45_46

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com. Tema: Baskerville de Anders Noren.

SUS ↑