Capitolul al douăzeci şi şaptelea

باب صَوْمُ رَمَضَانَ احْتِسَابًا مِنَ الإِيمَانِ

Capitol despre cum faptul de a posti Ramadanul, încredinţându-se lui Dumnezeu, face parte din credinţă.

حَدَّثَنَا ابْنُ سَلاَمٍ، قَالَ أَخْبَرَنَا مُحَمَّدُ بْنُ فُضَيْلٍ، قَالَ حَدَّثَنَا يَحْيَى بْنُ سَعِيدٍ، عَنْ أَبِي سَلَمَةَ، عَنْ أَبِي هُرَيْرَةَ، قَالَ قَالَ رَسُولُ اللَّهِ صلى الله عليه وسلم ‏ „‏ مَنْ صَامَ رَمَضَانَ إِيمَانًا وَاحْتِسَابًا غُفِرَ لَهُ مَا تَقَدَّمَ مِنْ ذَنْبِهِ ‏”‏‏.‏

31 (38) Se transmite de la Abû Hurayra că Trimisul lui Dumnezeu (asupra sa rugăciunea şi pacea divină) spuse: „Cui posteşte în timpul lunii Ramadan cu credinţă şi încredinţându-se, în Dumnezeu, în privinţa acestui lucru, îi sunt iertate păcatele trecute”.

Comentariu

31 (38) Hadith cu totul analog celor precedente.

*tradus din Al-Bukhârî, Muhammad ben Ismâ‘îlIl Sahîh, ovvero ‘La giustissima sintesi’. I Libri introduttivi

Reclame